Pe mine m-a schimbat …Berlinul.

Eram un copil (23) si-mi aduc aminte ca plecam pentru prima data sa vad o tara occidentala.
Era o iarna tarzie si eram imbracata foarte prost, o gecuta subtire, galbena, contrastand puternic cu vremea de afara si cu tot ceea ce reprezenta Germania.
Plecam atunci la niste cursuri de specializare si eram sigura ca viata mea se va schimba din acel moment.
La Berlin am cunoscut un barbat, mai mare decat mine (cum altfel, intotdeauna am crezut ca doar un barbat mai in varsta ma va putea “stapani”). Nu l-am remarcat initial, eram doar 3 fete intr-un grup de 42 de persoane (fiecare venind din tari diferite).
O poveste de viata frumoasa a fost apoi, putini oameni au fost de acord cu mine.
Cert este ca ceea ce sunt acum ii datorez si lui si relatiei pe care am avut-o.
Viata mea a curs frumos de atunci.
Am continuat sa-l vad indiferent de ce relatii aveam in tara, constienta fiind ca nici una dintre relatiile avute nu ar fi umplut golul plecarii lui.
Ne-am vazut prin prisma joburilor pe care le aveam (lucrand in acelasi domeniu), dar si in particular.
L-am regasit de fiecare data din ce in ce mai surprins sa vada ce mult se schimbase fetita din Berlin
Nu mai eram fetita din Est, care venise in Germania cu multe vise in buzunarul gecutei sale galbene.
Eram sigura pemine, miroseam a parfumuri scumpe, purtam haine de calitate si, mai presus de toate, aveam in privire acea putere pe care doar multumirea de sine ti-o poate da.
Perfectiunea lui incepuse sa paleasca in ochii mei, el a simtit asta si dupa muuulti ani s-a resemnat.
Imi mai scrie din Japonia, SUA, Danemarca si de pe oriunde merge.
Anii au trecut (15), eu am gasit iubirea pe care mi-am dorit-o toata viata iar el…
Nu stiu.Sper ca e bine.

raspunde