La inceputul secolului 20, o mare parte din economia Qatar-lui, si implicit a capitalei sale, ce se dezvolta in jurului pescuitului si comertului cu perle, a suferit o lovitura majora, odata cu succesul cercetatorilor japonezi in ceea ce priveste obtinerea perlelor de cultura, Qatarul afundandu-se din acel moment, din ce in ce mai mult, în sărăcie.
De la descoperirea zacamintelor de titei in 1940 si, indeosebi dupa 1950, economia Qatarului s-a bazat, preponderent, pe productia si exportul acestei resurse. Vulnerabilitatea economiei la fluctuatiile de pret al petrolului, precum si resursele petroliere limitate, au condus la schimbarea opticii de dezvoltare, Qatarul incepand sa exploateze rezervele insemnate de gaze naturale, precum si sa dezvolte investitii in sectoarele non-petroliere ale economiei, pentru a forta depasirea dependenţei faţă de industria de petrol si gaze naturale.
Spre deosebire de Dubai, Doha nu s-a concentrat doar asupra turismulului ci si pe cresterea demografica a orasului care a provocat un boom in sectorul imobiliar si implicit aparitia de preturi exorbitante in acest domeniu, potrivit BBC “de la sfârşitul lui ianuarie 2007, Doha este un oras mai scump decat Dubai, în ceea ce priveşte preţurile proprietatilor imobiliare”.

Qatarul este condus cu entuziasm, pasiune si cu viziune.

Unul din proiectele cheie ale dezvoltarii sale este “Orasul Educatiei”, un concept original de incurajare a cunoasterii si cercetarii in domenii de importanţă critică.


“Orasul Educatiei” este o realizare a Fundatiei Qatar pentru Educaţie, Ştiinţă şi Dezvoltare Comunitară, creata de Emirul Statului Qatar, Alteta Sa Seicul Hamad bin Khalifa Al-Thani, in anul 1995.

Noul simbol national al tarii, gratie Emirului Qatarului care si-a dorit cea mai grozava galerie de arta din lume,este mult laudatul Muzeu de Artă Islamica, inaugurat la 22 noiembrie 2008.

Gazduind una dintre cele mai complete colecţii de artefacte islamice din lume, o colectie adunata in ultimii 20 de ani din Spania, Egipt, Iran, Irak, Turcia, India şi Asia Centrală, muzeul reprezinta piatra de temelie a unui efort monumental depus de Qatar de a deveni principalul centru cultural din Orientul Mijlociu. Această ambiţie include, de asemenea, Muzeul Arab de Arta Contemporana, patru galerii noi, inclusiv un muzeu naţional proiectat de arhitectul modernist francez Jean Nouvel, un muzeu de fotografie proiectat de Santiago Calatrava precum şi o bibliotecă naţională proiectata de către arhitectul japonez Arata Isozaki.

Pentru proiectul sau de suflet, Muzeul de Artă Islamica, Emirul a apelat la celebrul arhitect chinezo-american I.M. Pei, azi in varsta de 93 de ani, castigator al prestigiosului premiu Pritzker in 1983, nimeni altul decat cel care sta in spatele atat de controversatei piramide de sticla de la Luvru,.
“Odata cu retragerea mea am fost destul de norocos sa-mi pot alege proiectele pe care sa le dezvolt” declara I.M.Pei, in exclusivitate pentru luxuryculture.com.”Acest proiect m-a intrigat pentru ca mi-a dat posibilitatea sa studiez Islamul, despre care stiam foarte putin”
Si astfel a inceput aventura unei adevarate citadele ce troneaza in mijlocul unei insule artificiale, fara a fi ancorata de nicio alta cladire care ar fi putut sa o puna in umbra.
“Intotdeauna inaintea demararii unui proiect citesc foarte mult si ma documentez cu privire la civilizatia care-l va ingloba.De data asta a trebuit sa caut esenta arhitecturii islamice, si cum privesc catre Islam cu o pereche de ochi asiatici, m-am gandit ca cel mai important lucru pentru acest proiect este intelegerea credintei islamice.”

Avand ca inspiratie esentiala Moscheea Ibn Tulun din Cairo, “un poem” asa cu el insusi o descrie, “frumoasa si austera, caracteristici pe care mi-am impus sa le aduc si sub soarele Qatarului” I.M.Pei a facut din acest muzeu cel mai spectaculos spatiu din lume care gazduieste cea mai mare colectie de arta islamica din lume,inaugurarea sa reprezintand pentru Doha ceea ce a reprezentat pentru Bilbao Muzeul Guggenheim, aducerea si marcarea pe harta culturala a lumii a capitalei Qatarului.

Nicolai Ouroussoff, critic de arhitectura pentru The New York Times, a declarat că ” formele austere ale clădirii, aproape primitive şi colecţiile orbitoare pe care le adaposteste subliniază seriozitatea ambiţiei culturale a ţării.”

Acesta este doar inceputul


“Acesta este doar inceputul,” a declarat la deschiderea muzeului. Sheikha al Mayassa bint Hamad bin Khalifa Al-Thani, fiica Emirului care este Vicepresedinte al Autoritatii Muzeelor din Qatar.
Iar timpul nu a contrazis-o, autoritatile din Qatar semnand in 2009 cu Tribeca Productions, compania de film detinuta Robert De Niro şi Jane Rosenthal, un acord care permite organizarea Tribeca Film Festival, prima editie a evenimentului cultural avand loc in perioada 10-14 noiembrie 2009, la Muzeul de Arta Islamica.

Mai mult, prima licitaţie organizate vreodată de o casă de licitaţie internaţională dedicată în întregime artei caligrafice a avut loc la Doha la 15 decembrie 2010, 134 de lucrari fiind licitate, 93 vandute, dintre care 39 peste pretul estimat, un total de 5,6 milioane de dolari.

Odata cu inaugurarea Mathaf, Muzeul Arab de Arta Moderna din Doha la 30 decembrie 2010, cel mai nou reper cultural al orasului, Qatar-ul isi intareste pozitia de centru al culturii arabe..
“Told/ Untold/ Retold” reprezinta cea mai ambitioasa expoziţie de arta contemporana din lumea arabă până în prezent, 23 de proiecte artistice (pictura, sculptura, fotografie, video, instalatii multimedia, etc) comandate de Mathaf celor 23 de artişti contemporani cu rădăcini în lumea arabă.

Până în prezent totul este atât de promiţătoare!. Dar Emirul şi consilierii săi ştiu că turistii sunt reticenti în a zbura cu o companie aeriană al cărui nume nu-l pot pronunta, intr-un oras pe care nu-l pot găsi pe o hartă, unde temperaturile vara sunt de nesuportat doar să se uite la o arta despre care ştiu foarte puţin. Conflictul violent din ţara vecină, Irak, transforma acest moment intr-unul foarte dificil pentru ceea ce conducerea Qatarului a indraznit sa viseze.
Din punctul nostru de vedere, insa, nu ne putem gândi la un alt motiv mai bun pentru a rezerva un loc la următorul zbor spre Doha.