S-a constat ca romanii care calatoresc cu avionul, cu rare exceptii, nu se deosebesc deloc de cei care merg cu caruta sau cu cortul.
Ii recunosti de la o posta in aeroporturile din strainatate pentru ca se imbulzesc la coada de imbarcare, in conditiile in care la alte gateuri cozile sunt civilizate. Apoi, ii recunosti dupa bermude si tricou, traninguri si adidasi, sclipiciul de pe genti, aspectul chicios al gablonturilor care atarna pe romance, dupa prostul gust, dupa cat de tare vorbesc la telefon, dupa faptul ca numai ei aplauda la aterizare. Romanii calatori sunt foarte prost crescuti si ei sunt, practic, imaginea ambulanta a tarii. De aceea avem reputatia pe care o avem!
Desi am citit in urma cu ceva timp acest articol, imi revine rasunator in minte (odata cu ropotele de aplauze din avion) de fiecare data cand plec sau ma intorc acasa…
si eu care credeam ca-s nebun, ii povestesc(prietenei mele la vremea aceea, acum 1-2 ani) despre aplauzele de la aterizare care mi s-au parut ridicole la care replica ei a fost “da, pai asa se face…” si era foarte naturala.
FML
De fiecare data cand observ pe strada gesturi urate imi amintesc de acest articol. Ma gandesc ca ar ajuta daca ati scrie in fiecare numar un articol de genul ” Cum ar trebui sa ne comportam”.
Anul trecut am fost in concediu in afara si am observat anumite lucruri care nu mi-au placut: suntem mai galagiosi, ne plangem de tara noastra in fata strainilor, ne subestimam, imbracamintea spune de unde suntem, etc.
Perfect adevarat…experienta mea de acum doua zile, preluata perfect in cuvintele tale…Sa fiu mandra?Deloc…Cu greu m-am abtinut de la a emite catre mine insami pareri despre atmosfera de personal cu gari dese in satucele de la tara, dar aplauzele de final au fost ca artificiile…si implozia s-a declansat iminent. Nu sufar de snobism, doar de avansare in cizelarea pe care fiecare din noi o poate pretinde de la propria persoana.