20 august 2010
Am decretat ca cel mai bun restaurant din lume este … Singapore Airlines.
Aperitiv…
Si cred c-a devenit si compania mea de zbor favorita, pentru ca, in ciuda reputatiei de care se bucura Emirates, cred ca asiaticii, spre deosebire de arabi, au dorinta si bucuria de a te vedea multumit.
Meniul e mai ceva ca la un restaurant cu stele michelin, ai 30 de filme, la alegere, toaletele sunt duble fata de cele obisnuite. Eu am zburat 11 ore intre Singapore si Auckland si nici nu stiu cand au trecut.
Stewardesele par niste gheise cu un make up perfect, iti spun mereu pe nume (pentru ele nu esti un pasager oarecare, ci doamna Jucan).
Isi ondeaza vocea sa nu te deranjeze cu tonul, se apleaca, sunt acolo doar pentru a te face sa simti confortul unei calatorii in sensul cel mai profund al cuvantului, nu declarativ comercial.
Este adevarat ca Singapore este o “dictatura” si ca alegerile sunt mai mult simulate, stiindu-se dinainte cine va fi ales, insa nivelul lor de trai este impresionant.
Curatenia caracterizeaza si orasul si oamenii. Inclusiv tinerele pe care le vezi pe strada sunt in rochii feminine, iar jeansii sunt exclusiv semn distinctiv vestimentar pentru turisti.
Umbrela este accesoriul asociat mai mult soarelui, decat ploii. Cu toate astea, ceea ce cred eu ca lipseste asiaticilor este emotia pe care o intalnesti la europeni. Pe fetele asiaticilor, imobile, recunosti rar durerea sau bucuria. Pare c-au chipul resemnarii.